O treime din alimentele produse la nivel global sunt risipite, în timp ce milioane de oameni suferă de foame
Risipa alimentară: o provocare globală cu impact profund asupra mediului și societății
Pe 29 septembrie, comunitatea internațională marchează Ziua Internațională de conștientizare a risipei alimentare, un moment de reflecție asupra modului în care producem, consumăm și, din păcate, irosim alimentele. Această zi, stabilită de Organizația Națiunilor Unite în 2019, aduce în prim-plan provocările uriașe legate de foamete, sărăcie, schimbările climatice și utilizarea ineficientă a resurselor naturale.
O treime din alimentele produse, aruncate la gunoi
La nivel global, o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite. În timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă zilnic de foamete, tone de alimente ajung la gunoi. Această risipă nu înseamnă doar pierderea hranei, ci și irosirea resurselor implicate în producerea ei: apă, pământ, energie și forță de muncă.
În Europa, aproximativ 89 de milioane de tone de alimente sunt irosite anual, iar România contribuie cu 5 milioane de tone. Aceasta înseamnă că fiecare român aruncă, în medie, peste 100 de kilograme de alimente pe an, în timp ce 2,55 milioane de tone de hrană ar putea fi redirecționate către cei nevoiași. Într-un raport din 2021, WWF arată că aproape 40% din totalul alimentelor cultivate rămân nemâncate la nivel global, o realitate alarmantă care subminează lupta împotriva sărăciei și foametei.
Legea împotriva risipei alimentare în România
Pentru a combate această problemă, în 2016, România a adoptat Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, cu norme aplicabile din 2019. Legea obligă operatorii economici să elaboreze planuri anuale de combatere a risipei, să educe consumatorii și să redistribuie alimentele neconsumate. Recent, președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege (LEGE nr. 49 din 15 martie 2024) care permite reducerea prețurilor la alimentele aproape expirate și simplifică procedurile pentru donațiile către ONG-uri.
Reducerea acestei risipe este esențială pentru a atinge Obiectivul 12.3 din Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care prevede înjumătățirea risipei alimentare per capita și a pierderilor pe parcursul lanțului de aprovizionare.
Câtă mâncare aruncăm lunar la gunoi?
Din păcate, chiar dacă prețurile alimentelor continuă să crească, aruncăm o cantitate semnificativă de mâncare la gunoi în fiecare lună. Potrivit datelor oficiale, o familie obișnuită din România irosește lunar între 300 și 400 de lei pe alimente care ajung direct la coșul de gunoi, fără a fi consumate. Această risipă alimentară contribuie la totalul de 2,5 milioane de tone de alimente irosite anual în România, o cifră care ne plasează pe locul 9 în Uniunea Europeană la acest capitol. Paradoxal, având în vedere faptul că ne poziționăm pe primul loc la sărăcie, în același clasament.
Statisticile arată că românii alocă aproximativ 34% din veniturile lor pentru alimente, o proporție mult mai mare decât în alte țări din UE. Din acest procent, 16% reprezintă alimente care sunt irosite, ceea ce înseamnă că 5,5% din veniturile lunare ajung, de fapt, la gunoi. Pentru un adult activ, aceasta se traduce în aproximativ 150 de lei aruncați lunar, bani care ar putea fi folosiți pentru economii sau alte nevoi esențiale.
Concluzie
Ziua Internațională de conștientizare asupra risipei alimentare ne reamintește de nevoia urgentă de a adopta practici sustenabile în producția și consumul de alimente. Dacă fiecare dintre noi ar conștientiza valoarea hranei și ar lua măsuri pentru a evita risipa, nu doar că am ajuta la combaterea foametei globale, dar am proteja și resursele naturale și clima planetei noastre. Această risipă alimentară nu doar că afectează bugetele personale, ci are și un impact negativ asupra mediului. Este esențial să devenim mai conștienți de modul în care gestionăm mâncarea, pentru a evita risipa și a folosi resursele mai eficient, atât pentru binele nostru, cât și pentru cel al planetei.