Noile informații din Raportul mondial al fericirii 2024, publicat astăzi (20 martie), oferă cea mai bogată imagine de până acum a tendințelor în materie de fericire la diferite vârste și generații.
Concluziile, anunțate astăzi pentru a marca Ziua Internațională a Fericirii a ONU, sunt bazate pe datele sondajului mondial Gallup și analizate de unii dintre cei mai importanți oameni de știință din lume în domeniul bunăstării.
Experții folosesc răspunsurile primite de la persoane din peste 140 de țări pentru a face un clasament al celor mai „fericite” țări din lume. Finlanda se află pe primul loc în topul general pentru al șaptelea an consecutiv, deși în alte părți se înregistrează schimbări considerabile:
Serbia (locul 37) și Bulgaria (locul 81) au înregistrat cele mai mari creșteri ale scorurilor medii de evaluare a vieții de când au fost măsurate pentru prima dată de Gallup World Poll în 2013, iar acest lucru se reflectă în urcările în clasament între World Happiness Report 2013 și această ediție din 2024, de 69 de locuri pentru Serbia și 63 de locuri pentru Bulgaria.
Următoarele două țări care înregistrează cele mai mari creșteri în ceea ce privește evaluarea vieții sunt Letonia (locul 46) și Congo (Brazzaville) (locul 89), cu creșteri de 44 și, respectiv, 40 de locuri în clasament între 2013 și 2024.
În mod semnificativ, Statele Unite ale Americii (locul 23) au ieșit din top 20 pentru prima dată de la prima publicare a Raportului mondial al fericirii, în 2012, din cauza unei scăderi importante a bunăstării americanilor sub 30 de ani. Afganistanul rămâne pe ultimul loc în clasamentul general, fiind cea mai „nefericită” națiune din lume.
Conform clasamentului, România se află pe locul 32 la nivel global.
Pentru prima dată, raportul oferă clasamente separate pe grupe de vârstă, care în multe cazuri diferă foarte mult de clasamentul general. Lituania se află în fruntea listei pentru copiii și tinerii sub 30 de ani, în timp ce Danemarca este cea mai fericită națiune din lume pentru persoanele de 60 de ani și peste.
Comparând generațiile, cei născuți înainte de 1965 sunt, în medie, mai fericiți decât cei născuți după 1980. În rândul generației Millennials, evaluarea propriei vieți scade cu fiecare an de vârstă, în timp ce în rândul generației Boomers, satisfacția vieții crește odată cu vârsta.
Clasamentele se bazează pe o medie de trei ani a evaluării medii a calității vieții fiecărei populații. Experți interdisciplinari din domeniile economiei, psihologiei, sociologiei și nu numai încearcă apoi să explice variațiile dintre țări și de-a lungul timpului, folosind factori precum PIB-ul, speranța de viață, faptul de a avea pe cine conta, sentimentul de libertate, generozitatea și percepția corupției.
Acești factori ajută la explicarea diferențelor dintre națiuni, în timp ce clasamentele în sine se bazează doar pe răspunsurile pe care oamenii le dau atunci când sunt rugați să își evalueze propria viață.
Profesorul John F. Helliwell, profesor emerit de economie la Vancouver School of Economics, University of British Columbia, și unul dintre editorii fondatori ai World Happiness Report, a declarat:
„Acoperirea largă a țărilor și sondajele anuale ale sondajului Gallup World Poll oferă o sursă de date de neegalat despre calitatea vieții pe tot globul. Există acum un număr suficient de ani de date, începând cu 2006, pentru a ne permite în acest an să separăm în mod plauzibil modelele de vârstă și generație în ceea ce privește fericirea.
„Am găsit câteva rezultate destul de izbitoare. Există o mare varietate între țări în ceea ce privește fericirea relativă a populațiilor tinere, mai în vârstă și intermediare. Prin urmare, clasamentele globale ale fericirii sunt destul de diferite pentru tineri și vârstnici, într-o măsură care s-a schimbat mult în ultimii doisprezece ani.”
Jon Clifton, directorul executiv al Gallup, a declarat: „În ceea ce privește fericirea oamenilor, este un lucru bun:
„Elaborarea eficientă a politicilor se bazează pe date solide, însă acestea continuă să lipsească în mod semnificativ în diverse părți ale lumii. Raportul Mondial al Fericirii de astăzi încearcă să acopere unele dintre aceste lacune, oferind informații despre percepția oamenilor despre viața pe Pământ. Acesta oferă mai mult decât clasamente naționale; oferă analize și sfaturi pentru planificarea și elaborarea de politici bazate pe dovezi. Rolul nostru în cercetarea privind Fericirea Mondială se potrivește în mod natural cu misiunea noastră de lungă durată: să oferim liderilor informații corecte despre ceea ce spun oamenii că face ca viața să merite.”
Raportul Mondial al Fericirii 2024 cuprinde, de asemenea, contribuții curatoriale pe tema fericirii la diferite grupe de vârstă, din partea unor experți din prima linie a științei bunăstării.
Observând starea de fericire în rândul populației de copii și adolescenți din lume, cercetătorii au constatat că, la nivel global, tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani raportează o satisfacție mai mare în viață decât adulții mai în vârstă, dar acest decalaj se reduce în Europa și s-a inversat recent în America de Nord.
Constatările sugerează, de asemenea, că bunăstarea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a scăzut în America de Nord, Europa de Vest, Orientul Mijlociu și Africa de Nord și Asia de Sud din 2019 – dar în restul lumii a crescut. În general, însă, există o lipsă notabilă de date disponibile la nivel global privind bunăstarea copiilor cu vârsta sub 15 ani.
Lucrările ulterioare examinează relația dintre bunăstare și demență, identificată ca fiind un domeniu de cercetare semnificativ într-o populație îmbătrânită la nivel global.
Cercetătorii evidențiază nu numai impactul demenței asupra bunăstării indivizilor, ci și asocierea inversă: puterea predictivă demonstrabilă a unei bunăstări mai ridicate de a reduce riscul de a dezvolta această boală mai târziu în viață.
În cele din urmă, o echipă de cercetători a folosit un sondaj de amploare privind satisfacția în viață a adulților în vârstă în ceea ce este acum cea mai populată națiune din lume: India. Aceștia au constatat că, în cadrul acestei populații indiene mai în vârstă, creșterea vârstei este asociată cu o satisfacție mai mare în ceea ce privește viața, ceea ce se potrivește cu rezultatele analizelor globale.
Acești cercetători au analizat, de asemenea, impactul complex al sistemului de caste din India asupra bunăstării în rândul adulților în vârstă, deși satisfacția cu aranjamentele de locuit, discriminarea percepută și sănătatea autoevaluată au apărut ca fiind primii trei predictori ai satisfacției vieții în acest studiu.
Profesorul Jan-Emmanuel De Neve, director al Centrului de cercetare a bunăstării de la Oxford, profesor de economie și științe comportamentale la Saïd Business School și editor al Raportului mondial al fericirii, a declarat:
„Încă o dată, Raportul Mondial al Fericirii scoate la iveală câteva perspective empirice deosebite, aflate la vârful frontierei cercetării în domeniul bunăstării. Punând cap la cap datele disponibile privind bunăstarea copiilor și adolescenților din întreaga lume, am documentat scăderi deconcertante, în special în America de Nord și Europa de Vest. Gândul că, în unele părți ale lumii, copiii se confruntă deja cu echivalentul unei crize de la jumătatea vieții necesită măsuri politice imediate.
„Este un mare privilegiu și o mare responsabilitate pentru centrul nostru de la Oxford să devină următorul custode al Raportului Mondial al Fericirii și ne angajăm să continuăm să oferim lumii cele mai bune dovezi privind starea fericirii globale în colaborare cu partenerii noștri.”
World Happiness Report este un parteneriat între Gallup, Oxford Wellbeing Research Centre, Rețeaua de soluții pentru dezvoltare durabilă a ONU și Comitetul editorial al WHR.
Raportul este realizat sub controlul editorial al Comitetului editorial al WHR, format din John F. Helliwell, Lord Richard Layard, Jeffrey D. Sachs, Jan-Emmanuel De Neve, Lara B. Aknin și Shun Wang.
