Anul curent electoral transmite semnale către un viitor fiscal împovărător pentru români, de la discuțiile vagi ale guvernanților despre taxare si aluziile făcute la creșterea TVA-ului din 2025.
Deciziile greșite și lipsa unor reforme serioase, coroborate cu faptul că nu profităm acum de fondurile europene, ne vor duce cel mai probabil, într-o direcție greșită. Presiunea externă din partea Uniunii Europene pe tema deficiențelor și a datoriei publice a împins guvernanții să amâne plata datoriilor și să rostogolească presiunea fiscală asupra mediului privat si a cetățenilor de pe de pe un an pe altul.
Așa se face că ne aflăm într-un an super-electoral, în care guvernanții evită să adopte măsuri nepopulare, deși oficialii Comisiei Europene le-au transmis că este nevoie de soluții concrete pentru a scădea cheltuielile statului și a reduce, astfel, deficitul bugetar.
Comisia Europeană a constatat că România „nu a luat măsuri eficiente” pentru a-și îmbunătăți situația financiară. Se estimează că România va avea cel mai mare deficit bugetar din UE în acest an, în condițiile în care e singura țară din UE care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Premierul Marcel Ciolacu susține că deficitul este cauzat de investițiile pe care statul le-a făcut, investiții pe care nu are de gând să le oprească doar pentru a atinge un deficit de 3% din PIB, așa cum vrea Comisia Europeană.
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în aprilie 2024, până la 852,8 miliarde lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF). Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%, de la 51,6% în martie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 8 iulie 2024.
În situația în care datoria publica depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din PIB, guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența sociala din sistemul public, așa spune Legea responsabilității fiscale. Dacă ar respecta această lege, Guvernul Ciolacu ar trebui să ia o serie de măsuri extrem de dure, în plin an electoral.
În primele sase luni ale acestui an, cele mai mari cheltuieli pe care le-a făcut guvernul Ciolacu au fost pentru salarii si asistenta socială. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 77,65 de miliarde de lei (o crestere cu 23,1% fata de primele luni din anul 2023), iar cele cu asistenta sociala sunt de 109,76 de miliarde de lei (cu 12,3% mai mult fata de primele luni din 2023).
În aceste condiții, pentru a face rost de bani, este foarte posibil ca guvernanții să majoreze taxele si impozitele după alegeri, iar primul candidat pe listă este taxa pe valoare adăugată. Ne putem aștepta la o creștere de TVA de până la valoarea de 22%, iar dacă acest lucru nu este destul pentru acoperirea minusurilor de la buget, atunci creșterea impozitului pe venit de la 10% la 16% ar fi următoarea variantă ce poate colecta bani la bugetul statului.
La toate acestea, se adaugă inflația, o taxă invizibilă care ne erodează puterea de cumpărare. România are, în prezent, cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei, deși a scăzut spre 5% în luna iunie, ne comparăm cu media europeană de doar 2,8% în timp ce ținta BNR este de 2,5%.
Decizia BNR la ultima ședință de politică monetară a fost de scădere a dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,75% , iar Președintele Iohannis declară ca nu există motive de îngrijorare:
”Nu ne aşteaptă nicio criză economică, nu ne aşteaptă creşteri fantastice de taxe, dar nici nu cred că putem să ne aşteptăm la austeritate guvernamentală în an electoral. Sigur, deficitul va fi considerabil mai mare decât 3%, care este considerat optim, dar nu mă aştept să apară o situaţie extraordinară, să avem criză, să creştem taxele şi alte lucruri”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
El a precizat că ”este clar că după alegeri, guvernul care se va constitui va trebui să ia măsuri pentru a creşte colectarea”.
”Aici este problema majoră la noi, şi pentru a găsi soluţii la problemele de dezvoltare care sunt aşteptate de toţi. Noi, din păcate, nu am reuşit, sau, ca să mă exprim mai clar, guvernele româneşti nu au reuşit să crească colectarea până la un nivel rezonabil. Noi suntem la o cotă de colectare foarte mică. Asta înseamnă că evaziunea în continuare este destul de mare, mai ales în zona TVA-ului, şi acea mult discutată şi nu prea râvnită, se pare, digitalizare a ANAF-ului trebuie făcută pentru a ajunge la un grad de colectare rezonabil, care rezolvă în bună măsură toate problemele de deficit de bani pentru cheltuieli publice. De ce să lăsăm evazioniştii să trăiască extraordinar de bine, să se îmbogăţească peste măsură şi guvernul să fugă tot timpul după nişte bani pe care cu greu reuşeşte să-i colecteze?”, a mai arătat Iohannis.
În condițiile în care asistăm la un an de îngheț decizional în care vor fi amânate foarte multe reforme pentru anul viitor, avem toate premisele să considerăm că anul 2025 va fi unul de recesiune în România.