În ultimul an, Ministerul Finanțelor a propus diverse măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale, una dintre cele mai discutate fiind introducerea CNP-ului fiscal – un cod de identificare folosit la cumpărături. Deși cadrul legislativ nu este finalizat, există speculații conform cărora Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ar putea utiliza acest cod pentru aplicarea unui supraimpozit asupra veniturilor nedeclarate.
La începutul săptămânii, presa a analizat conceptul de CNP fiscal, un sistem ce va permite identificarea persoanelor printr-un cod fiscal la cumpărături. Acesta a fost discutat în contextul implementării sistemului RO e-Factura în relațiile dintre persoanele juridice și cele fizice. Miercuri, 24 iulie, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că CNP-ul fiscal, odată finalizat, va fi utilizat și pentru acordarea de credite fiscale, permițând cumpărătorilor să primească o parte din bani înapoi.
În timp ce detaliile codului de identificare fiscală sunt încă în lucru, impozitul sporit pentru veniturile nedeclarate este deja în vigoare. Începând cu 1 iulie, autoritățile pot suprataxa veniturile nedeclarate ale persoanelor fizice, conform Legii 296/2023. Controversa principală se referă la aplicarea retroactivă a acestui mecanism, deoarece deciziile de impunere emise de Fisc după 1 iulie pot viza venituri obținute în trecut.
„Din punctul meu de vedere, îngrijorările sunt obiective. Eu pot cumpăra bunuri în 2024 pentru care am strâns banii de mulți ani. Mai ales dacă sunt genul de persoană care pune periodic bani deoparte, poate anul ăsta vreau să îmi cumpăr o casă sau o mașină. Vine Fiscul și mă întreabă: „Dar de unde ai tu banii ăștia? Ia, te rog frumos, 70% impozit pentru că nu ai declarat veniturile la anul curent”. Deci, da, este o bănuială că CNP-ul fiscal are legătură cu supraimpozitul. Problema este că veniturile trebuie să fie transparente”, a explicat consultantul fiscal Adrian Bența.
O altă problemă ridicată este cea legată de viața privată și accesul ANAF la lista cu bunurile comandate de cetățeni.
„Primul scop al CNP-ului fiscal a fost să colecteze mai bine TVA, iar efectul acesta este secundar. Totuși, mai este o problemă destul de importantă – unele persoane s-ar putea să fugă, în sensul de a nu-și mai face comenzi din România, ci a cumpăra pe alte platforme, unde nu te întreabă nimeni de CNP fiscal, și îți vin mărfurile de afară”, susține un alt consultant fiscal.
Implementarea CNP-ului fiscal este încă în dezbatere, iar opinia publică rămâne divizată cu privire la impactul acestei măsuri asupra economiei și a vieții private a cetățenilor.